· Comuna Pelinei, raionul Cahul.
· In componenta c. Pelinei intră două sate: s. Pelinei, s. Sătuc. Comuna Pelinei se invecinează cu: s la Nord – s. Lebedenco , s. Ursoaia, la Sud – s. Găvănoasa si s. Sătuc, la Sud-Est – s. Alexandrfeld, la Sud-Vest – s. Manta si Crihana Veche, la Est – s. Moscovei. Pelinei are o populatie de 2634 locuitori, dintre care femei 1319, bărbati 1315; copiii 626 ; pensionari 377; tineri (intre 18 si 35 ani) 388, persoane active (angajati in campul muncii) 1487.
Componenta etnica a satului este următoarea: moldoveni - 2408, rusi – 3, ucraineni – 26, alte minorităti – 197.
· Istoria satului: Sunt mai multe opinii despre fondarea c. Pelinei: an.1710,an.1737 si ce-a mai veche – 25 iunie 1708.Conform documentelor din arhivă primii boieri care stăpaneau pămantul din valea raului Cahul era Luca Toma care vinde mai apoi o parte a mosiei lui Matei Cantacuzino .In an. 1792 mosia este vandută vistiernicului Iordache Bals. La inceputul sec. XX boierului Stefan Burt ii revenea aproximativ 4000 ha de pămant. In an.1879 pentru prima oară in c. Pelinei s-a deschis o scoală ministerială. Prima constructie a bisericii din comună este atestată in an. 1808 din lemn si se numea „Acoperemantul Maicii Domnului”. Cu ajutorul proprietarei – boier Ana Burt se construieste in an.1914 clădirea bisericii din cărămidă. Conform recensămantului din an.1923 in comună s-au inregistrat 325 de gospodării. In august 1949 in Pelinei se organizează 2 colhozuri: „Suvorov” – presedinte Martanov Pavel si „Maxim Gorchi”- presedinte Loghin Ion.
Despre aspectul economic al localitătii pină in anul 1999 putem relata următoarele: satul Pelinei se afla in componenta Sovietului Sătesc Lebedenco si terenurile agricole s-au aflat in componenta kolhozului „Kirov”. Din anul 1965 satul Pelinei este independent de Sovietul Sătesc Lebedenco, are primăria sa si inregistreză kolhozul „Viata Nouă” care activează pină in anul 1981.
1981-1997 se inregistrează Gospodăria Agricolă de Stat „Pelinei” care devine unicul proprietar de teren agricol in sat (2841 ha - teren agricol, 1834 ha – teren arabil).
Sfera de activitatea a GAS „Pelinei” – producerea si realizarea productiei agricole. Principalele ramuri sint: viticultura si cresterea culturilor cerealiere. Vităritul a fost o ramură neinsemnată si nerentabilă. Sursele principale de venit in gospodărie veneau de la realizarea strugurilor de poamă la fabrica de vin din Cahul si grăuntoaselor la elevatorul din orasul Vulcănesti. Productia agricolă nu se prelucra in gospodărie – se realiza la stat si muncitorilor.
Suprafata totală - 3818 ha.
Total teren cu destinatie agricolă-2596 ha., inclusiv: pămint arabil-1868,46 ha, Suprafete sub culturi multianuale-727,25 (vii-649,16; livezi-78 ha.)
Teren proprietate a statului - 295,85 ha,
Teren proprietate privată - 2766,24 ha,
Teren proprietate administrativ teritorială -545,57, inclusiv păsuni-136 ha.
Suprafete irigate nu sunt.
Indicii principali de dezvoltare ai GAS „Pelinei”
| Nr. | Indici | 1981-1985 | 1986 -1990 |
| 1 | Numarul mediu scriptic al muncitorilor | 538 | 667 |
| 2 | Retributia muncii, mii rub. | 764 | 1105 |
| 3 | Retributia medie anuala a unui muncitor, rub | 1388 | 1632 |
| 4 | Productia agricola (la preturi comparabile), mii rub. | 2512 | 3773 |
| 5 | Valoarea fondurilor fixe | 5728 | 8159 |
| 6 | Resurse energeticetotal, cai-putere | 8821 | 9840 |
| 7 | Beneficii, mii rub. | 282 | 758 |
| 8 | Rentabilitatea, % | 18.8 | 22.9 |
Activitatea culturală in comuna Pelinei incepe odată cu darea in exploatare a casei de cultură si infiintarea tarafului „Pelinita” condus de Toma Acris cu participarea dinastiei de muzicanti Acris din satul Pelinei. In 1978 ansamblului i se atribuie titlu „Colectiv Popular” cu denumirea schimbată „Dorulet”. In 1978 la casa de cultură activează 9 colective: ansamblul „Dorulet”, orchestra de fanfară, ansamblul vocal, ansamblul de dans, ansamblul folcloric, corul de copii, de maturi s.a. 1978-1990 ansamblul „Dorulet” intreprinde un sir de turnee in republică si peste hotarele tării ( Ucraina, Polonia, Germania, Cehoslovacia, Rominia). In anul 1985 conducătorul ansamblului „Dorulet” primeste numele de „Mester Popular in Arta Aplicată” (cioplit in lemn instrumente populare). In anul 1986 se stabilesc legături culturale cu orasul Birlad din Rominia, mai apoi schimb cultural cu orasul Slatina judetul Olt.
Despre activitatea ansamblului „Dorulet” si despre Mesterul Popular in Arta Aplicată Toma Acris s-au turnat trei filme de scurt metraj:
- in 1979 „Sărbătoarea sufletului” – regizor Dumitru Fusu;
- in 1986 filmul „Arta” – regizor Bolboceanu;
- in 1989 filmul „DE la lume adunate” – regizor Veaceslav Sereda.